Organizația Patronală Horeca Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Cardinal Iuliu Hossu nr. 41, reprezentată de Stefan Gadola, președinte al Consiliului Director, în conformitate cu prevederile Legii 52/2003, privind consultarea publică și transparența decizională, cu modificările și completările ulterioare, supunem spre dezbatere următoarele puncte din proiectul de Hotărâre privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele și taxele locale pentru anul 2025, respectiv:
I. Taxa pentru terase sezoniere, administrată de Direcția Patrimoniului Municipiului și Evidența Proprietății.
Evolutia taxei pentru terasele sezoniere in Cluj-Napoca:
2025: 13,20 lei/mp/zi, conform proiectului în dezbatere publică, Anexa V, 486 – Alte taxe, din Codul Fiscal, punctul 1.7)!
2024: 11,96 lei/mp/zi, conform HCL 623/2023, Anexa V, 486, punctul 1.7), creștere de la 10,51 lei/mp/zi!
2023: 10,51 lei/mp/zi, conform HCL 925/2022, Avexa V, 486, punctul 1.7), creștere de 10 lei/mp/zi (sic!). Acum apar la acest punct și terasele sezoniere!
2022: 3,51 lei/mp/zi, conform HCL 143/2010, 2 lei/mp/zi, indexat succesiv cu indicele prețurilor de consum, comunicat de INS!
Hotărârea care stabilește taxele și impozitele anului 2022 nu vizează tariful abonamentului pentru terasele sezoniere, acesta fiind reglementat de HCL 143/2010
În urma verificării Codului Fiscal și a răspunsului primit la solicitarea în baza Legii 544/2024 înaintată Primăriei Cluj-Napoca, de comunicare a modului în care terasele sezoniere au fost asociate, începând cu anul 2022, mijloacelor de publicitate temporară pe pământ, care nu necesită fundații, a panourilor publicitare mobile și a mesh-urilor, concluzia este că este o asociere aleatorie, fără o analiză a efectelor pe care le-ar putea produce acest lucru în comunitate.
Efecte ale acestei asocieri:
- Prețuri pentru consumatorul final mari, deoarece orice majorare de taxe se regăsește în prețul final;
- Imagine negativă, deoarece turiștii, fie ei români (a se vedea declarațiile dlui Cătătălin Botezatu) sau străini (a se vedea declaratiile turistelor din UK), se plâng de prețurile mari de la terasele/restaurantele de la noi;
- Scăderea turismului în Cluj-Napoca, care, pe lângă că nu este o destinație turistică de leisure, își mai și alungă turiștii cu prețurile mari (a se vedea comunicatul INS, conform căruia: În funcție de numărul de înnoptări ale turiştilor din primul semestru 2024, top 3: Municipiul Bucureşti (1883,8 mii persoane), Braşov (1242,0 mii persoane) și Constanța (919,2 mii persoane). Cele mai multe sosiri ale turistilor straini au provenit din Germania, Italia, )
- Încurajarea amplasării de terase ilegale, întrucât valoarea cumulată a amenzilor nu se ridică la valoarea abonamentului de închiriere plătit de operatorii HORECA corecți;
În concluzie:
Organizația Patronală HORECA Cluj-Napoca solicită eliminarea teraselor sezoniere de la Anexa V, punctul 1.7) și stabilirea unui tarif corect pentru operatorii care doresc să închirieze domeniul public pentru amplasarea de terase sezoniere, altele decât cele care fac obiectul unei licitații.
Pentru o comparație, am solicitat primăriilor Brașov, București, Iași, Sibiu și Timișoara tariful de închiriere pentru terase sezoniere. Răspunsurile primite le-am centralizat în tabelul de mai jos:
|
Timisoara (1) |
Iasi
(2) |
Brasov
(3) |
Bucuresti
(4) |
Sibiu
(5) |
Cluj-Napoca |
|
Taxa terase sezoniere pentru anul 2024 |
|||||
| 2 lei/mp/zi mai, iunie, iulie, august | 77 lei/mp/luna Zona A
= 2,5 lei/mp/zi |
1,80 lei/mp/zi Zona A si B |
1,5 lei/mp/zi |
1 leu/mp/zi |
11,96 lei/mp/zi |
| 1 leu/mp/zi martie, aprilie, septembrie, octombrie | 38 lei/mp/luna Zona B
= 1,24 lei/mp/zi |
0,86 lei/mp/zi Zona C si D | |||
| 0,6 lei/mp/zi ianuarie, februarie, noiembrie, decembrie | 28 lei/mp/luna Zona C
= 0,91 lei/mp/zi |
0,86 lei/mp/zi Poiana Brasov |
|||
(1) HCL 573/2023, (2) HCL 168/2023, anexa 4.1.1, (3) HCL 293/2023, (4) Informatie primita de la Federatia Industriei Hoteliere din Romania (5) HCL 481/2023
În concret, solicităm:
- Scăderea tarifului/mp/zi!
- Zonarea orașului (ex. Iași și Brașov), întrucât nu e corect ca o terasă amplasată în groapă, în Mărăști, să plătească același tarif cu una situată pe strada Universității!
- Extinderea perioadei pe toate cele 12 luni ale anului, la tarife diferențiate (ex. Timișoara)!
∞
II. Impozitul pe imobile nerezidențiale (deținute de persoane fizice sau juridice) cu destinație de hotel
Orice majorare la acest capitol are influență directă asupra prețurilor la tarifele de cazare, întrucât evaluarea periodică a imobilelor cu destinația hotel este diferită de alte imobile nerezidențiale, valoarea finală a acestora este foarte mare, și crește la fiecare reevaluare, iar nivelul impozitelor plătite fiind ajustat întotdeauna în sus, nu este corect să vină ajustări peste ajustări (precum inflația, care practic dublează tendințele din piață).
Mai mult, industria HORECA a trecut printr-o perioadă foarte provocatoare începând cu anul 2020, când activitatea i-a fost influențată de restricțiile aplicate pe durata pandemiei (atât la nivel național cât și internațional).
Statul român a luat în considerare această situație complicată, astfel încât, prin OUG nr. 69/2020 cap.1, art. V a prevăzut posibilitatea de acordare de către administrațiile publice locale a unor facilități la plata impozitului anual pe clădiri. Spre deosebire de alte autorități publice, municipalitatea clujeană a refuzat elegant să ajute, motivând cheltuielile suplimentare ale bugetului local generate de pandemia de COVID-19.
Ulterior celor 2 ani de pandemie, din martie 2022 (odată cu izbucnirea războiului din Ucraina), a crescut costul utilităților, cu impact direct (dublarea sumelor facturate de către aceștia de la an la an) și indirect (creșterea costurilor celorlalți furnizori cu cca 20 – 30% anual) asupra costurilor operaționale.
Costurile salariale au crescut constant, odată cu creșterea continuă a salariului minim pe economie. Mai mult, inflația din 2022 și 2023 a pus, pe de o parte, o presiune suplimentară pe costurile salariale, iar, pe de altă parte, a dus la scăderea consumului, astfel nivelul de profitabilitate în HORECA a scăzut semnificativ față de perioada 2017 – 2019.
În cifre comunicate de Institutul Național de Statistică, situația arată astfel:
- În anul 2018, cu un indice de inflație de 4,5%, realizările estimate pentru HORECA Cluj ar fi trebuit să fie de 1426 milioane În realitate, încasările au fost cu 4% mai mici (1363 milioane lei);
- În anul 2019, cu un indice de inflație de 4,5%, realizările estimate pentru HORECA Cluj ar fi trebuit să fie de 1673 milioane În realitate, încasările au fost cu 4% mai mici (1612 milioane lei);
- În anul 2022, cu un indice de inflație de 13,80%, realizările estimate pentru HORECA Cluj ar fi trebuit să fie de 2461 milioane În realitate, încasările au fost cu 12% mai mici (2163 milioane lei*).
*datele sunt preluate de pe www.insse.ro.
În concret, solicităm renunțarea la ajustarea cu inflația a impozitelor clădirilor nerezidențiale cu destinația hoteluri pentru a putea susține domeniul ospitalității să treacă peste perioada de recesiune și scăderea puterii de cumpărare ce se anunță la nivel mondial!
În speranța că solicitările noastre vor fi tratate cu rezonabilitate, vă stăm la dispoziție pentru orice informații pe care le considerați necesare!
Cu deosebita considerație,
Stefan Gadola
Președinte HORECA Cluj
